Timişoara are o groapă de gunoi medievală.
"E o rană deschisă!"
Spune Dumitru Muşcoi, care mai aduce în atenţie şi faptul că "groapa de gunoi de la Parţa nu poate fi închisă"
Groapa de la Parţa reprezintă un fel de carte de vizită a oraşului de pe Bega. O carte de vizită urât mirositoare, care stă la una din intrările din oraş. În jurul ei sunt pungi, gunoaie. Nu poate fi numită deponeu, pentru că nu e altceva decât un munte de gunoi urât mirositor, din care se scurg zemuri scârboase ce infectează apele freatice din zonă. Totuşi, conform normelor europene, groapa de gunoi trebuie închisă până la sfârşitul acestui an. În locul ei se va face un deponeu ecologic zonal, care va lua fiinţă la Ghizela. Prima dată au vrut să-l facă la Covaci, dar n-a fost să fie, aşa că l-au mutat tocmai la Ghizela. Deponeu a cărui construcţie nu a început, dar administraţia judeţeană speră că va fi gata până la sfârşitul anului acesta/începutul anului viitor. Fix până atunci când groapa de la Parţa trebuie închisă, iar acolo nu mai trebuie să se arunce un firicel de gunoi. Aşa spune Uniunea Europeană, iar de nu se va respecta, ne vom pricopsi cu amenzi usturătoare.
"E ca şi când ai o măsea cu puroi şi tu o plombezi. Ăsta-i proiectul de închidere al gropii de la Parţa"
Deponeul cel nou a fost plimbat ani de-a rândul, până s-a stabilit ca el să fie făcut la Ghizela, totuşi termenul este cam scurt din moment ce lucrările nici nu au început şi sunt chiar oameni din consiliul judeţean care se îndoiesc că deponeul va fi gata până la sfârşitul anului în curs. Dar construcţia acestui deponeu vine la pachet cu închiderea puturoasei gropi de la intrarea în Timişoara, la Parţa. Iar o groapă de gunoi nu se închide punând o lopată de pământ în vârful muntelui de mizerie, după care bătătoreşti cu picioarele şi gata. Există anumite reguli care trebuie urmate, pentru ca pământul aflat sunt muntele de gunoi şi apele freatice aflate în subsol să nu aibă de suferit de pe urma gunoiului ce stă ca nuca-n perete la margine de Timişoara. Totuşi, sunt unii care nu cred că această groapă de gunoi s-ar putea închide prea uşor. "Groapa de gunoi de la Parţa nu poate fi închisă. E o rană deschisă pentru apele din subteran. În continuare, levigatul se scurge în apele freatice. Va fi o închidere numai la suprafaţă. E o rană deschisă. Am lăsat rana deschisă, am infectat apele de subteran ale Timişoarei. E ca şi când ai o măsea cu puroi şi tu o plombezi. Ăsta-i proiectul de închidere al gropii de la Parţa", spune Dumitru Muşcoi, liderul sindicatului inginerilor din învăţământul preuniversitar Timiş.
"Soluţia este procesarea gunoiului, prin intermediul unei fabrici construite chiar acolo"
Muşcoi spune că o lopată de pământ peste gunoi nu rezolvă deloc problema închiderii gropii de la margine de Timişoara şi ar trebui făcut mult mai mult pentru a se închide această groapă ca la carte şi să nu mai existe riscul ca după aceea apele din subteran să rămână infectate cu zeama puturoasă care se scurge de la atâtea gunoaie. "Soluţia este procesarea gunoiului, prin intermediul unei fabrici construite chiar acolo, pe terenul acela, chiar lângă groapa de gunoi. Se ia strat cu strat, îl sortezi şi îl reciclezi până ajungi la fundul gropii. Dacă ajung la fundul gropii, pot să pun o geomembrană pentru ca în acest fel să protejez solul şi apele din subteran", spune Muşcoi. Geomembranele sunt produse polimerice plane, subţiri, sub formă de folii cu permeabilitate extrem de scăzută, utilizate pentru etanşare în contact cu pământuri sau alte materiale.
"Nu există geomembrană"
Muşcoi, împreună cu alte asociaţii, a făcut numeroase interpelări către autorităţi, dar nu au primit nici un răspuns clar. "Închiderea unui deponeu ecologic presupune, în primul rând, o monitorizare post-închidere de cel puţin 30 de ani, în funcţie de stabilitatea depozitului. Monitorizarea implică printre altele măsurarea purităţii apei subterane în amonte şi în aval de deponeu. Un alt grup de sonde măsoară cantitatea şi calitatea levigatului evacuat (zemurile care se scurg din groapa de gunoi) şi se mai măsoară puritatea apelor de suprafaţă, calitatea aerului şi producţia de biogaz. În cazul Parţei, la baza gropii de gunoi, nu există geomembrană", mai spune Muşcoi, lucru care l-a comunicat şi autorităţilor. Fără ecou, însă. Mai mult, în zona gropii de gunoi de la Parţa este şi risc de cutremur, deoarece groapa de gunoi este formată pe una dintre cele trei falii prezente în zonă.
Vise şi realităţi
E clar că trebuie închisă cât mai repede şi dat drumul la noul deponeu. Dar, cum se ştie, termenele sunt puse pentru a fi încălcate. Iar speranţa că va fi totul gata şi frumos până la termen nu ajută la nimic, dacă nu se întâmplă ceva şi în realitate. Gunoiul de la marginea Timişoarei este o realitate. Faptul că oamenii închid geamul maşinii când intră în oraş este, de asemenea, real. Peisajul monstruos al gropii de la Parţa, cu ciori nesătule care caută prin gunoaie şi pungi risipite pe terenurile din jur, este din nou o realitate cruntă şi mizeră. Ni se spune că deponeul cel nou şi ecologic trebuie să fie gata până la sfârşitul anului, sau la începutul anului viitor. Totuşi, anul tot începe… până se termină. Din păcate, timişorenii încă mai visează. Mai greu e dacă al sfârşitul anului acesta se vor trezi din vis şi se vor confrunta cu acelaşi miros puturos al gunoiului de la Parţa. Asta e încă o realitate…
Adrian PANDURU
Celelate titluri
|
