În weekend, la Aerodromul Cioca de pe Calea Torontalului va avea loc cea de-a patra ediţie a mitingului aviatic organizat în cadrul manifestării „Zilele Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa”, la care şi-au anunţat participarea lotul naţional de acrobaţii aeriene şi lotul naţional de paraşutism.

Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Timiş şi Aeroclubul României, în cadrul manifestării „Zilele Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa”. Mitingul aviatic de la Timişoara va avea loc sâmbătă, 12 iunie, la Aerodromul Cioca, între orele 11.00 şi 13.00. La manifestări vor lua parte lotul naţional de acrobaţii aeriene şi lotul naţional de paraşutism. De asemenea, în 11 iunie, Aerodromul Cioca de pe Calea Torontalului va găzdui, de la ora 10.00, competiţia naţională de aeronave ultrauşoare motorizate „Cupa Aerobanat”.

Democrat-liberalii timişeni îşi vor desemna, vineri, viitoarea conducere de partid. Dacă pentru funcţia de preşedinte PDL Timiş există doar o singură candidatură, cea a lui Constantin Ostaficiuc, lupta se va duce pentru cele două funcţii de prim-vicepreşedinte, unde s-au înscris trei candidaţi.

Până în acest moment, doar actualul preşedinte interimar al filialei judeţene a PDL, Constantin Ostaficiuc, şi-a anunţat intenţia de a candida pentru un nou mandat de preşedinte. Nu acelaşi lucru se poate spune despre eşalonul doi de partid, unde lupta este ceva mai strânsă. Astfel, pentru cele două funcţii de prim-vicepreşedinte PDL Timiş s-au înscris deputaţii Alin Popoviciu şi Gheorghe Ciobanu şi Tiberiu Lelescu.

Pentru funcţia de secretar general al filialei judeţene de partid există o singură candidatură, cea a lui Dan Popa, iar pnetru cele două funcţii de secretari generali adjuncţi şi-au depus candidaturile Bogdan Ghelbere şi Alain Rus. Pentru cele zece funcţii de vicepreşedinte au fost depuse 19 candidaturi.

Conform statutului PDL, în timpul şedinţei Consiliului de Coordonare Judeţean PDL Timiş, care va avea loc vineri, se mai pot face propuneri şi se mai pot depune candidaturi pentru orice funcţie a Biroului Permanent Judeţean.

Grow este programul educațional inovativ desfășurat pe parcursul celor 4 ani de liceu la nivel național, singurul ce aduce studenți internaționali alături de liceeni în cadrul a 3 ediții pe an. Programul este organizat de AIESEC și Școala de Valori cu sprijinul Fundației Dinu Patriciu.

Grow a dat startul înscrierilor pe www.growedu.ro pentru ediția 1.0 &1.1, din vara acestui an, adresată liceenilor aflați în clasele a X-a și a XI- a. Această inițiativă educațională este o experiență creată de pasiunea tinerilor și expertiza specialiștilor în educație, cu scopul de a ajuta reprezentanții unei generații să-și dezvolte abilități, atitudini și cunoștințe, împreună cu studenți străini veniți în România ca voluntari prin intermediul programului de schimb internațional al organizației AIESEC.
Cu o abordare specifică pe fiecare an în parte, Grow, un program de anvergură națională, se va desfășura, în această vară, în 11 orașe din România.
Proactivitate și dezvoltare de atitudini, management de proiect, eficiență personală, abilități de prezentare – simulări și practica, valori personale și valori culturale române sunt o parte din temele abordate în curriculum GROW pentru ediția 1.0 & 1.1.
Programul Grow se desfășoară sub forma unor ateliere de lucru interactive pe perioada a două săptămâni, susținute în limba engleză. Elevii vor fi ghidați de studenți străini antrenați de organizatori în cadrul unui program de pregătire pentru a asigura consecvența abordării indiferent de oraș sau grupa de elevi.
Miruna, participant în ediția din primăvară dedicată clasei a IX-a povestește despre experiența ei : “O idee strălucită. Așteptam cu nerăbdare fiecare oră de Grow. Îmi place că reușim să învățăm ceva și în același timp să ne și distrăm. Am reușit să învăț unele lucruri care la școală nici măcar nu se predau. De exemplu, pot acum să organizez un proiect cum trebuie. Mi-a placut tot! În special studenții din străinătate. Sunt persoane grozave cu care am reușit să mă împrietenesc și sper ca și după ce se termină proiectul să păstrez legătura cu ei. În același timp, imi place că toți trainerii sunt un amestec de culturi, cu care totuși am reușit să ne înțelegem, toți vorbim aceeași limbă, engleza.”

In perioada 26 iulie – 8 august 2010 si 16 august – 29 august 2010 AIESEC Timisoara impreuna cu Scoala de Valori lanseaza scoala de vara GROW dedicata liceenilor de clasa a X-a si a XI-a. Liceele partenere din oras sunt : Colegiul tehnic Henri Coanda, Liceul teoretic William Shakespeare, Liceul teoretic Jean Louis Calderon, Liceu teoretic Nikolaus Lenau, Colegiul National Banatean, Colegiul Naţional Constantin Diaconovici Loga, Liceul Teoretic William Shakespeare, Liceul Grigore Moisil, Colegiul Naţional Economic F.S. Nitti, Liceul Pedagogic Carmen Sylva si Colegiul Ana Aslan. Proiectul se va desfasura sub forma unor ateliere de lucru pe parcursul a 2 saptamani sustinute in limba engleza. Facilitatorii acestui program vor fi traineri straini din tari precum: Polonia, Bulgaria, Rusia veniti in Timisoara in stagii de activitate profesionala prin intermediul programului de schimb international al organizatiei AIESEC.
“Ca părinte, sunt foarte îngândurat legat de viitor. Am rețineri în ceea ce privește caracterul pe care mediul social îl poate forma în orice copil. De aceea, programul Grow și toate inițiativele educaționale ale Școlii de Valori sunt gândite să faciliteze dezvoltarea aspectelor ce astăzi lipsesc sau sunt lăsate la voia întâmplării, valori autentice, reale, în jurul cărora copii să-și construiască alegerile de viață, de carieră și începutul vieții de adult” declară președintele Școlii de Valori, Ștefan Pălărie.

“Proiectul a fost modul perfect de a cunoaște, mai în profunzime, generația tânără din România. Cât despre cursuri, au fost pe cât de serioase pe atât de amuzante, transformându-se în învățare prin joc și zâmbet. O altă oportunitate oferită de AIESEC a fost aceea de a organiza activități în afara orelor de curs, ceea ce ne-a oferit momente foarte frumoase într-un cadru informal, alături de elevi romani, mulți dintre ei devenindu-mi prieteni.” își amintește Renée van Gerwe – student din Olanda participant în cadrul edițiilor precedente.

Elevii de clasa a X-a și a XI-a se pot înscrie până pe 11 iunie pe www.growedu.ro.

AIESEC este cea mai mare organizație de tineri la nivel internațional, reunind 40 000 de membri din peste 100 de țări și teritorii. AIESEC reprezintă o platformă dedicată descoperirii și explorării potențialului de lideri al tinerilor în vederea transformării acestora în agenți de schimbare ai lumii de mâine.

Școala de Valori este o organizație non-guvernamentală modernă ce are ca viziune dezvoltarea unei societăți bazate pe valori prin educație inovativă. Punem sub semnul întrebării granițele educației tradiționale și creăm oportunitatea persoanelor de a accesa informații de valoare, experiențe de formare a caracterului, de a interacționa cu modele pozitive și de a avea expunere internațională, cu scopul de a crește responsabilitatea personală și controlul fiecăruia asupra alegerilor personale.

Contact:
Școala de Valori
Alexandra Dinu, Specialist Comunicare, alexandra.dinu@scoaladevalori.ro , 0726 385 492
www.scoaladevalori.ro

AIESEC Romania
Daniela Tudor, Vicepreședinte Comunicare daniela.tudor@aiesec.net , 0746 074 872
www.aiesec.ro

AIESEC Timisoara
Diana Macau, Presedinte Comitetul de Organizare GROW, diana.macau@gmail.com, 0723 459 675

Pentru că orice proiect important are nevoie de o repetiţie pe măsură, echipa „Let’s Do It, Romania!” anunţă acţiunea de curăţenie pilot din judeţul Timiş. Pe data de 5 iunie sunt aşteptaţi la acţiune toţi locuitorii judeţului, dar şi toţi cei care doresc să ia parte la această simulare a Zilei de Curăţenie Naţională.

În cadrul proiectului „Let’s Do It, Romania!”, Timişul este al doilea judeţ ca număr de voluntari înscrişi, atât pentru organizare locală, cât şi la nivel de implicare a autorităţilor locale şi a voluntarilor înscrişi pentru cartare. Acum, locuitorii din Timiş sunt invitaţi să transforme judeţul lor într-unul dintre cele mai curate judeţe din România!

Pentru realizarea cu succes a acţiunii de curăţenie din 5 iunie, este necesară participarea tuturor locuitorilor judeţului Timiş. Zonele în care se va face curăţenia sunt Pădurea Verde, Lugoj, Dudeştii Vechi, drumul Timişoara-Buziaş, Lacul Surduc. Toţi cei care doresc să ia parte la acţiunea de curăţenie pilot se pot înscrie pe site-ul www.letsdoitromania.ro, completând formularul destinat Zilei de Curăţenie Naţionale.

“Let`s Do It, Romania” este cel mai mare proiect de implicare socială din România care îşi propune să cureţe deşeurile din toată ţara, din arealele naturale (zonele din afara oraşelor), într-o singură zi: 25 septembrie. Ajută-ne să punem la cale cea mai mare acţiune de voluntariat din România! Putem stabili un nou record – România este cea mai mare ţară din Europa care organizează acest proiect!

Persoane de contact:
Radu Rusu, radu.rusu@letsdoitromania.ro, 0727-922.111, Timisoara

Anamaria Hâncu, anamaria.hancu@letsdoitromania.ro, 0734 857 405, Bucuresti

Site: http://www.letsdoitromania.ro
Blog http://www.blog.letsdoitromania.ro
Twitter: http://www.twitter.com/letsdoitro
Cauza de Facebook: http://apps.facebook.com/causes/causes/403155/

United Nations in parteneriat cu AIESEC Timisoara va invita la < Dialoguri interculturale”, in data de 25 Mai, orele 14.00 in Amfiteatrul D1 Universitatea Politehnica Timisoara.

Invitata speciala a evenimentul este doamna Maia Morgenstern, care impreuna cu un reprezentant al ONU vor deschide discutia despre importanta comunicarii interculturale in societatea romaneasca. Romania, dar
si Timisoara, gazduieste foarte multe minoritati nationale, care si-au cladit traiul pe meleagurile tarii noastre, aducand elementul de multiculturalitate, drept pentru care comunicarea intre culturi este mai mult decat necesara.

Acest eveniment se desfasoara in 5 mari orase din Romania :
Constanta, Iasi, Timisoara, Cluj si Bucuresti cu ocazia aderarii Romaniei la Alianta Civilizatiilor.

Este obligatoriu sa va confirmati prezenta

În ciuda stresului, aglomeraţiei ori poluării, calitatea locuirii în marile oraşe este în continuare superioară celei oferite de localităţile mai mici, arată o analiză Capital.

Bucureştiul, Timişoara, Clujul şi Constanţa domină clasamentul celor mai „locuibile“ oraşe cu peste 100.000 de locuitori din România. Iaşiul, Sibiul, Braşovul şi Oradea le urmează, la distanţă destul de mare. La capătul celălalt al topului se găsesc Baia Mare (penalizată din cauza nivelului ridicat de poluare), Drobeta-Turnu Severin (deficitară în ceea ce priveşte posibilităţile de petrecere a timpului liber), Piatra-Neamţ (trasă în jos de piaţa muncii), Botoşani şi Focşani (ambele subdezvoltate economic).

Dacă s-au mai schimbat unele lucruri faţă de precedentul clasament, realizat de Capital în 2006, tendinţele au rămas aceleaşi: oraşele din Transilvania şi Banat sunt, în general, deasupra celor din Vechiul Regat când vine vorba de calitatea vieţii, iar cele cu peste 250.000 de locuitori sunt mai „prietenoase“ cu locuitorii lor decât cele mai mici. „Din păcate, este greu de contestat un asemenea rezultat. În România de azi, există oraşe mici în care, teoretic, ţi-ai putea duce viaţa mult mai relaxat decât într-o metropolă, dar care nu-ţi oferă oportunităţi economice“, afirmă Cătălin Zamfir, directorul Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii.

Bucureştiul şi municipiile mari din Ardeal şi Banat le oferă românilor cele mai bune condiţii de viaţă, rezultă în urma unei analize realizată de „Capital“ şi aflată la cea de-a doua ediţie.

Este aglomerat, zgomotos, murdar, scump. Cu toate acestea, în fiecare an, populaţia îi creşte, neoficial, cu câteva zeci de mii de persoane, în special studenţi originari din provincie, care decid să nu se mai întoarcă acasă după terminarea facultăţii. Nici nu este de mirare: este unul din puţinele locuri din ţară unde salariile pot căpăta dimensiuni occidentale şi unde, în ciuda crizei, numărul de şomeri a rămas constant. Tot aici poţi alege, în aceeaşi seară, dintre şase-şapte spectacole de teatru, aici vin să cânte artiştii pe care îi vedem la MTV şi, cu puţin noroc, marea şi muntele sunt, fiecare, la numai două ore cu maşina. Bucureştiul, căci despre el este vorba, s-a instalat, după ce am pus cap la cap peste 40 de criterii din domenii diverse, pe primul loc al clasamentului „Celor mai bune oraşe în care să trăieşti“ (selectate din rândul localităţilor cu peste 100.000 de locuitori din România).

Locul al doilea al topului este ocupat de o eternă rivală pentru Capitală – Timişoara. „Poziţia nu poate decât să ne onoreze. Într-un fel, este o recunoaştere a ceea ce se întâmplă în Timişoara de ani de zile, o recunoaştere a ceea ce fac timişorenii din decembrie 1989 încoace: încearcă să fie «fruncea» ţării“, spune primarul oraşului de pe Bega, Gheorghe Ciuhandu.

El declară că municipiul pe care îl conduce merită cu prisosinţă să ocupe acest loc. „Afirm acest lucru deoarece ştiu cu ce eforturi se face totul la noi, ştiu că în tot ceea ce facem ne bazăm aproape exclusiv pe surse proprii. Şi, cu toate acestea, reuşim de multe ori să fim cu un pas înainte. Nu este vorba de o competiţie aici, pe noi nu ne interesează să fim în faţa celorlalţi, ci ca timişorenii să fie mulţumiţi de oraşul în care trăiesc“, adaugă edilul, spunând că Timişoara speră să ajungă pe un loc fruntaş nu numai într-un top al oraşelor din România, ci chiar într-unul regional.

Primii şi ultimii

La câteva zecimi distanţă de municipiul din Banat şi aproape la egalitate între ele urmează în clasament, fără să surprindă pe nimeni, Clujul şi Constanţa. Oraşul de pe Someş şi cel de pe Litoral sunt succedate, de această dată la o distanţă de peste două puncte, de un grup de localităţi ce au obţinut punctaje destul de apropiate: Iaşi, Sibiu, Braşov şi Oradea. Top 10 se încheie cu Târgu-Mureş şi Arad.

Dacă Bucureştiul a obţinut punctaj maxim la cinci capitole (educaţie, sănătate, transport, piaţa muncii şi competitivitate economică), Clujul a luat nota cea mai mare pentru comerţ, petrecerea timpului liber şi sănătate, Botoşani pentru costul vieţii, Drobeta-Turnu Severin pentru clima blândă, Piatra-Neamţ pentru starea mediului, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Botoşani pentru nivelul scăzut al taxelor locale, iar Ploieşti, pentru numărul redus de infracţiuni.

De cealaltă parte, punctajele minime au fost obţinute de Bucureşti şi Piteşti (la costul vieţii), Botoşani, Buzău şi Focşani (la educaţie), Galaţi (la infrastructura de transport), Buzău (la piaţa muncii), Botoşani (la competitivitate economică), Drobeta-Turnu Severin (la comerţ şi recreere), Craiova (la siguranţă), Baia Mare (la poluare), Sibiu (la climă, conform datelor Autorităţii de Meteorologie) şi Braşov (la nivelul taxelor locale).

Matematică vs suflet

Este evident că, oricât de obiective ar fi criteriile şi oricât de riguroase calculele, în a-ţi plăcea sau nu să locuieşti într-un oraş există o doză ridicată de subiectivism. Fostul ministru al lucrărilor publice, Laszlo Borbely, consideră că oraşul ideal nu există, orice localitate având puncte tari şi puncte slabe. „Pentru fiecare există, însă, un oraş în care să te simţi bine şi unde să ai condiţii cât mai bune de viaţă. Din punctul meu de vedere, Târgu-Mureş, oraşul meu natal, şi Sibiu, un oraş în care tradiţia se îmbină cu modernismul, sunt cele mai potrivite“, afirmă el.

Borbely mai spune că, în opinia sa, cea mai mare problemă a oraşelor din România o reprezintă poluarea şi lipsa spaţiilor verzi şi a facilităţilor pentru pietoni. „N-am înţeles încă un lucru esenţial – că trebuie să ne mişcăm mai mult, să fim mai puţin dependenţi de maşină, mai ales că în majoritatea oraşelor distanţele nu sunt aşa de mari încât să nu te descurci fără autoturism“, explică el.

România, ruptă în două

Trebuie remarcate discrepanţele pe care le semnaleză clasamentul realizat de Capital. Cele mai mari oraşe din România (Capitala, Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timişoara, Craiova, Galaţi şi Braşov) domină autoritar prima jumătate a topului.

„În România de azi este greu de contestat un asemenea clasament“, crede Cătălin Zamfir, directorul Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) din cadrul Academiei Române. „Situaţia economică proastă face să existe oraşe mici şi drăguţe, în care ţi-ai putea duce viaţa mult mai relaxat decât într-o metropolă, dar în care, direct spus, mori de foame. Şi atunci alegi oraşul mare, unde grija economică, cum ar fi nivelul salariului sau siguranţa locului de muncă, este mai mică“, spune Zamfir.

Nu se poate trece cu vederea nici faptul că şapte din primele zece poziţii ale topului sunt ocupate de oraşe mari din Ardeal şi Banat. Celelalte două municipii de peste 100.000 de locuitori de dincolo de Carpaţi sunt ceva mai prost poziţionate (Satu Mare – 15 şi Baia Mare – 21).

Asta în timp ce ultimele patru poziţii ale topului sunt ocupate de oraşe din Oltenia (Drobeta-Turnu Severin) şi Mol­dova (Piatra Neamţ, Botoşani şi Focşani), penalizate de slaba dezvoltare economică, de dimensiunile reduse, care nu le permit să exceleze nici cultural, nici edu­ca­ţional, nici comercial, dar şi de poziţia geografică – Piatra-Neamţ şi Botoşani sunt departe de infrastructura majoră de transport, prezentă sau viitoare.

Dincolo de toate orgoliile pe care o astfel de analiză le poate satisface sau, din contră, răscoli, nu trebuie să uităm nicio clipă că, din păcate, niciuna din primele 25 de localităţi din România nu se poate gândi să se compare, din punctul de vedere al condiţiilor de viaţă oferite, cu marile oraşe occidentale.

Campioanele

Bucureşti

Şomaj mic, lefuri mari
Dezvoltarea economică, sistemul educaţional şi cel sanitar, infrastructura de transport sau diversitatea posibilităţilor de petrecere a timpului liber au plasat Capitala pe primul loc, în ciuda aglomeraţiei sau a vieţii scumpe.

Timişoara

Muncă şi distracţie
Competitivitatea economică, piaţa muncii ofertantă şi numeroasele moduri de recreere au făcut ca oraşul de pe Bega să ocupe poziţia a doua a clasamentului.

Cluj-Napoca

Polivalenţă
Deşi are o climă relativ aspră, iar costul vieţii e ridicat, capitala neoficială a Transilvaniei a punctat bine atât la partea economică, cât şi în ceea ce priveşte posibilităţile de distracţie, sistemul de învăţământ, cel sanitar, comerţul sau transporturile.

Constanţa

Geografia
Marea Neagră joacă un rol fundamental în notele mari primite de metropola dobrogeană, fie că e vorba de dezvoltarea economică, de posibilităţile de dezvoltare sau de clima blândă.

Iaşi

Studenţii
Centru universitar extrem de important, comerţ modern, climă plăcută, număr scăzut de infracţiuni, piaţa muncii ofertantă – toate au contribuit la plasarea oraşului pe locul 5 în ţară.

http://www.capital.ro/articol/cele-mai-bune-orase-din-romania-in-care-sa-locuiesti-127332.html

Centrul Cultural German Timisoara si Institutul German pentru Relatii Externe, in colaborare cu Muzeul de Arta Timisoara, organizeaza, din 20 mai pana in 6 iunie, expozitia Lucian Bernhard – Publicitate si design la inceputul secolului XX. Expozitia, gazduita de Muzeul de Arta, la etajul I al Palatului Baroc din Piata Unirii, va fi deschisa joi, 20 mai, la ora 18,00, de catre curatorul german al expozitiei, Hubert Riedel. Vineri, de la ora 11,00, Hubert Riedel va sustine un workshop de design de afis pentru studentii de la Facultatea de Arte Plastice, sectiile Design si Grafica.

Nascut in 1883, in apropiere de Stuttgart, Lucian Bernhard s-a stabilit in 1901 la Berlin. Dupa ce a realizat primul sau afis, pentru o fabrica de chibrituri, cariera sa s-a bucurat de un imens succes. In 1903, la numai 20 de ani, Bernhard avea deja propriul sau studio in centrul Berlinului. In 1922, el devine primul profesor german de design grafic, iar in 1923 este invitat sa tina prelegeri in Statele Unite. Bernhard decide sa se stabileasca la New York, devenind foarte interesat de decoratiuni interioare si pictura. El este de asemenea cunoscut ca realizator a mai multor seturi de litere (fonturi). Bernhard a murit in 1972

Lucian Bernhard este considerat unul dintre cei mai importanti designeri grafici din secolul trecut. Desi numele lui nu este foarte cunoscut, munca sa de pioneriat în domeniul designului publicitar influenteaza pana in ziua de astazi acest domeniu. Logo-uri ca Bosch, Audi si Pelikan pastreaza inca designul lor original, conceput de Lucian Bernhard.

http://www.timisoaraazi.ro/index.php?art=4040

Diferenta, Diversitate, Multiculturalitate

Traieste diversitatea! Descopera lumea cu AIESEC Timisoara!

Te-ai gandit vreodata cat de importanta e multiculturalitatea pentru timisoreni?

Global Village este o traditie anuala a organizatiei AIESEC Timisoara.

Patrunde pe uimitoarele taramuri din Georgia, India, Polonia, Italia si
Vietnam.

Vino Duminica 16 Mai la Iulius Mall -parter,  orele 19.00,  sa te delectezi cu mancarea specifica fiecarei tari,  sa afli cat mai multe lucruri noi si sa te lasi vrajit de peisajele,  portul si obceiurile fiecarei culturi.

Pune intrebari si afla totul despre specificul tarilor.

Participa la concurs si castiga un obiect frumos din una din tarile prezente.

Vino si impreuna cu AIESEC Timisoara sustine internationalismul si multiculturalitatea in orasul tau.

Teatrul Joint prezintă, pe data de 18 mai, în clubul Bunker din Timişoara, legenda pianistului Danny Boodmann T D Lemon 1900 spusă de actorul Marius Chivu, în regia lui Ciprian Cristea. Mai exact piesa de teatru: 1900.
1900? Un an, dar şi un nume, numele celui născut şi crescut pe un transatlantic, pianistul care n a coborât niciodată pe pământ. Legenda celui care dacă vrea cântă jazz sau dacă vrea cântă 10 jazzuri la un loc. Legenda celui care cântă cu marea, legenda lui 1900. Povestea pe care eu, Tim Tooney, trompetistul, prietenul lui cel mai bun, v-o povestesc astazi. Eu am pierdut tot în viaţă, dar povestea asta, povestea lui Danny Boodman T.D. Lemon 1900 e tot ce mi-a rămas. Mi-a făcut-o cadou mie, ultima dată cand l-am vazut.  Mi-a făcut-o cadou stând cu fundul pe o bombă, o bombă pe bune.

după Alessandro Baricco
adaptare Marius Chivu
cu Marius Chivu
regia Ciprian Cristea
NOVECENTO (1900) este textul după care Giuseppe Tornatore   a realizat în anul 1988 filmul THE LEGEND OF 1900 cu Tim Roth în rolul principal.
Preţul biletelor este de 15 lei. Rezervările se fac la numărul de telefon: 0721 279 039. Spectacolul va avea loc: marţi, 18 mai, ora 20.00 în Bunker din Timişoara .
Puteţi vedea piesa şi în: Deva-19 mai- Bobo Club, Oradea-20 mai-Blue Monday, Sibiu-23 mai-Oldies Pub, Târgu-Mureş-24 mai-Jazz&Blues Club, Arad-25 mai- Flex, Bacau – 26 mai – Dublin Pub

Teatrul Joint este un proiect de teatru independent şi neconvenţional iniţiat în iunie 2005, în premieră pentru oraşul Braşov, ca o alternativă necesară la teatrul de stat, cu activitate continuă şi interes deosebit manifestat din partea publicului local. În 2006 şi 2007, Teatrul Joint şi-a desfăşurat activitatea în Clubul Atrium din Sibiu, pentru ca din octombrie 2008 să aibă stagiune permanentă la Clubul Ţăranului din Bucureşti. În momentul de faţă Teatrul JOINT pune în scenă piese în: Bucureşti, Braşov şi Constanţa, iar stagiunea de vară se desfăşoară în Vama Veche.

Vizualizati imagini live ale vulcanului Islandez.

Marea Britanie, Danemarca, Belgia, Suedia şi Olanda au luat decizia de a-şi închide spaţiul aerian după ce norii de cenuşă şi fum în urma erupţiei unui vulcan în Islanda au ajuns pe teritoriile lor, anunţă presa străină. Şi România este afectată, patru zboruri fiind deocamdată anulate din cauza restricţiilor din celelalte ţări.

În România, decomdată au fost anulate doar patru zboruri pe aeroportul Henri Coandă. Unul programat la ora 17:05 către Londra, altul care trebuia să vină de la Londra la ora 23:20 şi o cursă către Dublin şi retur, potrivit directorului de comunicare al aeroportului, Valentin Iordache.

Oficialul a dat asigurări că pasagerii ale căror zboruri au fost anulate sunt asistaţi de companiile cu care ar fi trebuit să zboare. Potrivit acestuia, cei care aveau bilete la zborul de la 17:05 au fost anunţaţi „încă de dimineaţă”.

CINE A ÎNCHIS SPAŢIUL AERIAN

* MAREA BRITANIE a închis spaţiul aerian începând cu ora 11:00 GMT (14:00, ora României), pentru şase ore, iar compania British Airways a anunţat anularea tuturor curselor aeriene, cel puţin până vineri dimineaţă.

Autoritatea Aeronautică din Marea Britanie, care deţine şase aeroporturi în Marea Britanie, a forţat companiile să anuleze zborurile. În total, 550 de curse din cele 1.250 au fost oprite. British Airways, care este cel mai mare operator de pe Heathrow după numărul de plecări şi sosiri, a decis să nu mai operează după ora locală 11:30, fără să spună cât vor dura restricţiile.

* DANEMARCA a anunţat închiderea spaţiului aerian începând de la ora locală 18:00. Mai multe companii aeriene, inclusiv compania scandinavă SAS, au suspendat zborurile din Danemarca în direcţia Norvegiei, Scoţiei şi nordului Angliei.

* NORVEGIA, unde primele zboruri au fost suspendate încă de aseară, traficul aerian a fost întrerupt în totalitate în această dimineaţă, inclusiv la Oslo şi în alte oraşe mari precum Trondheim şi Bergen.

* SUEDIA a anunţat că întregul spaţiu aerian va fi închis, progresiv, până la ora 20.00 GMT.

* FINLADA a anunţat închiderea spaţiului aerian nordic până mâine la ora 15:00.

* OLANDA va închide progresiv spaţiul aerian până în această seară. Circa 40 de zboruri de pe aeroportul Schiphol din Amsterdam fuseseră deja anulate. De asemenea, toate zborurile transatlantice spre Statele Unite şi Canada au fost amânate.

* ISLANDA a decis menţinerea aeroportului din capitală închis, din cauza rafalelor puternice care suflă dinspre vest.

* BELGIA a decis închiderea progresivă a spaţiului aerian belgian până la îndepărtarea norului de cenuşă. Aeroportul din Bruxelles, care ar putea rămâne încă deschis pentru a permite decolarea curselor către sudul Europei, a anulat majoritatea zborurilor programate între orele locale 14.00 şi 18.00 (15.00 – 19.00, ora României).

Erupţia vulcanului a început “în jurul orei locale 01.00″ în partea de sud-vest a gheţarului Eyjafjallajokull. 800 de oameni au fost evacuaţi.

Pe 20 martie, vulcanul, situat la 120 de kilometri de capitala Islandei, Reykjavik, erupea după aproape 200 de ani de inactivitate.
RISC

Serviciul britanic de control aerian (NATS) a avertizat că norul de cenuşă urma să ajungă în Marea Britanie astăzi. Un specialist din cadrul serviciului meteorologic britanic a afirmat că norul se îndreaptă spre sud, afectând astfel Scoţia, Danemarca şi Norvegia.

“Dar este imposibil să precizăm până în ce zonă sudică va ajunge”, a declarat el, adăugând că “ar putea să afecteze aceste regiuni până joi sau vineri”.

Erupţia subterană, care a început ieri de dimineaţă, a unui vulcan din vârful gheţarului Eyjafjallajokull, din sudul Islandei, a provocat inundaţii importante din cauza topirii rapide a gheţii, dar şi evacuarea a circa 800 de persoane.

Un vulcan din aceeaşi zonă a început să erupă luna trecută, oferind un spectacol grandios, dar de această dată pericolul este mult mai mare.

“Această erupţie este mult mai puternică. Durează de peste 24 de ore şi este o erupţie explozivă”, a subliniat specialistul.